Am raspuns cu placere celor cateva intrebari propuse de catre cei de la www.pressone.ro. Gasiti mai jos un extras din articol:

O directiva europeana care va intra in vigoare din 31 decembrie 2020 impune ca toate cladirile noi sa respecte principiul "consum aproape zero energie". In alte tari, cladiri de acest tip se construiesc de zeci de ani. In Romania, conceptul a patruns doar de curand. Se numesc case pasive.

Exista cateva exemple, au aparut si proiectanti certificati pentru asemenea case, insa conceptul este slab delimitat fata de alte tipuri de constructii moderne (eco, verzi, etc). In consecinta, multi constructori profita de confuzie si ofera locuinte care nu corespund nici pe departe criteriilor unei case pasive.

Ce inseamna casa pasiva?

– Casele pasive sunt caracterizate, in primul rand, printr-un confort termic ridicat si printr-o calitate superioara a aerului interior. Confortul termic ridicat inseamna temperaturi confortabile si constante in intreaga cladire, fara curenti de aer neplacuti, fara riscul de aparitie a condensului sau a igrasiei. Calitatea superioara a aerului este data de un sistem inovativ de ventilatie cu recuperator de caldura, sistem care introduce permanent in cladire aer proaspat, la o temperatura de confort.

Aerul viciat din spatiile cu umiditate ridicata si cu mirosuri, cum ar fi bucataria si baile, este extras si evacuat din cladire, nu inainte ca acesta sa cedeze caldura, intr-un procent mare, aerului proaspat care intra in cladire.

O cladire pasiva, ventilata printr-un sistem de acest tip, beneficiaza permanent de aer proaspat, cu concentratii minime de CO2 si de formaldehide, respectiv compusi chimici volatili. Pe langa acest avantaj, filtrele montate in unitatea de ventilatie nu permit ca in interior sa patrunda praf, alergeni, noxe.

O a doua caracteristica reprezentativa este eficienta energetica foarte ridicata. Standardul PH (Passive House – n.r.) reprezinta la ora actuala standardul pentru cladirile cu eficienta energetica cea mai ridicata de pe glob.

Consumul de energie pentru incalzirea unei case pasive este mai redus cu peste 75% fata de consumul similar al unei case conventionale.

Putem spune ca acest concept de casa pasiva a revolutionat stiinta proiectarii si a construirii?

– Conceptul privind proiectarea si constructia de cladiri pasive este in mare parte diferit de ce am invatat in scoala pana acum. Sunt state din Europa care au pornit si un fel de revolutie a cladirilor pasive, incercand astfel sa informeze populatia despre necesitatea unor cladiri mai sanatoase si mai eficiente energetic.

Un asemenea proiect nu se poate realiza decat cu ajutorul unei echipe integrate de specialisti, iar comunicarea intre specialitati este vitala pentru succesul unui astfel de proiect.

Care sunt diferentele dintre casa pasiva si casa eco, casa verde sau casa cu consum redus de energie?

– Casa pasiva trebuie sa indeplineasca cerinte extrem de exigente in privinta consumului de energie pentru incalzire si racire, a necesarului de energie primara sau a gradului de etanseitate la aer a anvelopei. Daca sunt indeplinte toate criteriile impuse de Standardul PH, acea casa poate obtine certificarea de casa pasiva. In schimb, conceptele de casa eco, casa verde sau casa cu consum redus de energie sunt concepte foarte vagi, interpretabile. Nu exista nici o institutie care sa impuna anumite cerinte, macar minimale, pentru ca o cladire sa poata fi inclusa intr-una din aceste categorii.

Cine este in masura sa certifice ca o casa este pasiva?

– Passivhaus Institut din Darmstadt, Germania, impreuna cu certificatorii de cladiri acreditati de pe glob. Ca o noutate, incepand cu acest an exista si in Romania posibilitatea certificarii, prin intermediul unui certificator de cladiri pasive acreditat de catre PHI (Passivhaus Institut).

Acest standard (PH) se refera la cladiri cu functiuni multiple, de la locuinte individuale, colective la cladiri de birouri, scoli, gradinite, piscine acoperite, supermarketuri, spitale etc.

Din ce materiale se construiesc casele pasive? Sunt ele diferite fata de cele traditionale?

– O casa pasiva poate fi construita din orice material, atat timp cat sunt respectate principiile de proiectare. Ce difera, de cele mai multe ori, sunt detaliile de executie si modul de punere in opera. Fara o calitate foarte buna a executiei, nu putem atinge dezideratul de casa pasiva.

Cat costa casele pasive in Romania, spre deosebire de cele traditionale?

– Exista multe idei preconcepute, printre care aceea ca o casa pasiva este de doua ori sau de trei ori mai scumpa decat o casa conventionala. Este o aberatie.

Pentru constructia unei case pasive, si aici ma refer la o locuinta individuala, extra-investitia in materiale cu o performanta mai ridicata nu depaseste 10-15% fata de investitia intr-o cladire conventionala, proiectata conform normelor nationale in vigoare.

In ceea ce priveste constructiile de dimensiuni mai mari si cu alte functiuni, extra-investitia este cu circa 5-8% mai mare, raportat la o constructie conventionala.

Aceste costuri suplimentare sunt recuperate in 5-10 ani de utilizare a acelei cladiri, tocmai prin consumul redus de energie. Dupa aceea, profit! In cazul unei constructii conventionale, costurile cu energia, care nu sunt niciodata estimate sau optimizate inca din faza de proiectare, ii iau prin surprindere pe beneficiari, fiind de circa 8-10 ori mai mari fata de cele pentru o casa pasiva.

Ce puteti sa ne spuneti despre restrictiile care vor fi impuse prin Directiva 2010/31/UE? Se refera chiar la aceste case pasive?

– Impunerile Directivei 2010/31/UE intervin incepand cu anul viitor si, din pacate, multi vor fi luati prin surprindere. Incepand cu 31 decembrie 2018, toate cladirile publice noi vor trebui sa fie cladiri aproape zero energie.

Iar incepand cu 31 decembrie 2020, toate cladirile noi din toata Europa, indiferent de functiune, vor trebui sa fie cladiri aproape zero energie. Fiecare tara are libertatea sa isi defineasca acest termen − cladire aproape zero energie. Astfel se vor stabili niste impuneri cel putin privind consumul maxim de energie primara.

La noi in tara, prin "Planul de Crestere a numarului de cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero", emis de catre MDRAP, au fost stabilite impuneri pentru cladirile noi, cu diferite functiuni, privind consumul maxim de energie primara din surse conventionale [kwh/mp, an] si emisiile de CO2 in atmosfera [kg/mp, an], datorate proceselor de functionare a cladirilor.

Conceptul de casa pasiva poate raspunde perfect acestui deziderat de cladire aproape zero energie, iar Passivhaus Institut incearca sa demonstreze necesitatea implementarii la nivel national a acestui standard.

Sunt state si regiuni din Europa care deja au adoptat Standardul PH in legislatia proprie, venind in preintampinarea acestei Directive europene, semnand astfel pentru un viitor mai curat si mai responsabil pentru generatiile care vor urma.

Cat de dificil este sa construiesti o casa pasiva adaptata climei din Romania?

– Nu este extrem de dificil, dar nici facil. In primul rand, este necesar un proiect specific ce intruneste criteriile impuse de Standardul PH, adica o proiectare integrata cu un know-how specific pe care proiectantii, indiferent de specialitate, trebuie sa il dobandeasca.

Mai mult decat atat, bilantul energetic trebuie realizat printr-un soft special realizat pentru proiectele de cladiri pasive (PHPP – Passive House Planning Package) pe toata durata procesului de proiectare. Doar prin intermediul acestui program putem demonstra ca am proiectat o cladire pasiva.

Cei care spun ca au proiectat/construit o casa pasiva, fara a fi realizat calculele specifice in programul special de calcul PHPP, folosesc in mod gresit termenul de cladire pasiva.

Astfel, beneficiarii ar trebui sa fie foarte atenti la pericolul numit greenwashing. In cazul casei pasive, totul trebuie demonstrat prin cifre.

Cata deschidere exista in randul romanilor cu privire la construirea unei case pasive?

– Romanii incep sa fie tot mai constienti de faptul ca au nevoie sa locuiasca in alt fel de cladiri. Realizeaza faptul ca exista o incertitudine mare privind resursele de energie primara in anii urmatori si o mare incertitudine privind pretul energiei.

Sunt constienti ca sunt sanse mari ca, la varsta pensionarii, de exemplu, sa nu mai poata sa isi plateasca facturile pentru energie, pretul fiind pe un trend ascendent.

Sunt constienti intr-un numar tot mai mare ca este necesar sa investeasca mai mult in calitatea executiei, in grosimea termoizolatiei, in calitatea ferestrelor si ca trebuie sa apeleze la proiectanti cu expertiza in acest domeniu. Aceasta extra-investitie se recupereaza in primii ani de utilizare a casei.

Incep sa devina constienti de faptul ca au nevoie de spatii caracterizate de o igiena superioara a aerului interior. Incepem cu totii sa devenim constienti de faptul ca, in interiorul spatiilor in care ne petrecem cu totii mai mult de 80-90% din viata, avem nevoie de un confort termic ridicat, iar solutiile pentru a minimiza costurile cu energia exista.

Cate case pasive exista in Romania?

– Exista cateva case pasive certificate la noi in tara. Aceasta certificare atesta ca proiectul a respectat exigentele Standardului PH si ca proiectul a fost respectat intocmai pe santier, iar in urma testarii de tip Blower Door (testul la presiune la aer), realizat pe santier, este intrunita limita maxima de schimburi de aer pe ora, iar neetanseitatile prin anvelopa au un impact minim asupra performantei cladirii.

Exista si doua evenimente anuale, in iunie si in noiembrie, cand multe dintre cladirile pasive din lume isi deschid portile, pentru a putea lua contact direct cu beneficiarii si cu proiectantii. In ultimii ani, acest eveniment a fost organizat si la noi in tara, in diverse orase.

In Bucuresti, mai multe ansambluri rezidentiale le promit cumparatorilor case pasive. Respecta ele cu adevarat caracteristicile unor astfel de constructii?

– Termenul de cladire pasiva sau de casa pasiva nu este un termen patentat, de aici utilizarea sa cu usurinta de catre multi dezvoltatori imobiliari sau constructori, atunci cand vand locuinte.

Cei care cumpara trebuie sa fie atenti in privinta termenilor utilizati de vanzatori si sa ceara dovezi: de exemplu, daca cineva vinde o casa pasiva, casa aceea in mod obligatoriu va trebui sa aiba un certificat emis de catre Institutul Passivhaus din Germania.

Din pacate, multe dintre ansamblurile de locuinte "pasive" de la noi nu au nicio legatura cu un proiect de casa pasiva, iar beneficiarii vor resimti pe pielea lor facturile ridicate si disconfortul din interior.

articolul il puteti regasi urmand likul: https://pressone.ro/sectiuni/ce-este-si-cum-se-construieste-o-casa-pasiva/